ÃŽntoarcerea la naturalul autentic
Păstrăm în limbajul modern expresia înțelepciunea s-a născut la sat, deși sunt zeci de ani de când migrația populației spre orașe sau alte țări a condus la depopularea masivă a mediului rural, părând astfel să ne dea de înțeles tocmai opusul. Ce mai trezește ea în noi atunci când o auzim? Îi mai observăm, în trecerea noastră grăbită prin viață, sensul profund al valorilor moștenite din generație în generație?
Indiferent care sunt motivele care au stat la baza acestei urbanizări generalizate (locuri de muncă, infrastructură, oportunitatea spațiului cultural sau accesul la educație), vedem cu ușurință cum societatea a pierdut, pe parcurs, acele fărâme de istorie tradițională care ne ofereau cheia unei vieți autentice.
VIZIUNE
Dacă existența urbană ne-a învățat să fim rapizi, mai superficiali în informare și să alergăm în îndeplinirea zilnică a obiectivelor, am scăpat din vedere, în drumul nostru, tocmai esența a ceea ce ne învăța cândva viața la sat: cum să trăim simplu în comuniune cu ceilalți, cum să integrăm tradițiile lucrurilor făcute în armonie cu natura și cum să avem un consum moderat al resurselor, altfel spus, cum să ne regăsim echilibrul în liniștea unui ritm mai bun al vieții.
SimÈ›im că lumea modern-urbană în care trăim ne îndepărtează din ce în ce mai mult de cine suntem cu adevărat. Dar tot natura ne arată È™i că din orice colÈ› de umbră poate creÈ™te ceva nou È™i viu!Â
Orientându-se cu optimism înspre căutarea soluțiilor, Asociația TAO își propune, astfel, să redea pulsul locurilor pierdute, împăcând două perspective aparent opuse și lansând proiecte locale de revitalizare a mediului rural.
MISIUNE
Prin construcÈ›ii din materiale ecologice, creÈ™terea businessului local, agricultură naturală biodinamică bazată pe procese inovative, agroturism È™i workshopuri specifice, AsociaÈ›ia TAO susÈ›ine un plan organic de recuperare a tradiÈ›iilor È™i originilor locurilor uitate, redând forÈ›a necesară afacerilor È™i comunităților locale.Â
Astăzi, când lumea stă mai mult în umbră decât în lumină, viața se cere reconștientizată și reîntoarsă spre înțelepciunea strămoșească printr-un construct care o ia de la zero, trasând din nou, cu candoarea grijii iubitoare, harta conexiunilor dintre oameni, dintre oameni și natural, dintre spiritul mereu iubitor și existența mereu provocatoare.